Noutăți

 
                        Sesiunea anuală de comunicări științifice cu tema
        ROLUL JURISPRUDENŢEI  ÎN DEZVOLTAREA NOULUI DREPT ROMÂN
                                             Bucureşti,  10 mai 2019
        Casa Academiei, Calea 13 Septembrie nr.13, sectorul 5, București

În cadrul dezvoltării juridice a României din ultimele trei decenii, un rol important i-a revenit jurisprudenţei prin contribuţia sa majoră la configurarea noului drept român. Marile etape ale acestui proces – începând cu tranziţia legislativă, continuând cu adoptarea noii Constituţii (1991), implicaţiile integrării euro-atlantice şi până la adoptarea şi punerea în aplicare a noilor coduri –  au inclus şi aportul concluziilor practicii judiciare, care au adus clarificări şi precizări absolut necesare. Indiferent de forma sa de manifestare – constituţională, convenţională, unional-europeană sau naţională – jurisprudenţa a devenit astăzi un factor decisiv în restructurarea fenomenului juridic, mai mult: se poate spune că astăzi jurisprudenţa este cea care nu numai însoţeşte, ci şi determină într-o măsură semnificativă transformări de substanţă ale conştiinţei juridice, indicând intrarea dreptului românesc într-o nouă epocă.

Din această perspectivă se ridică o multitudine de întrebări care aşteaptă răspunsuri din partea reflecţiei juridice, răspunsuri care presupun depăşirea abordării tradiţionale a problemei jurisprudenţei ca izvor de drept.  Asistăm la o redefinire a rolului jurisprudenţei în formarea şi realizarea dreptului? Care sunt azi contribuţiile sale în diferitele ramuri ale sistemului juridic? Reviriment sau regres jurisprudenţial? Ce rol are jurisprudenţa în corelarea, sedimentarea şi afirmarea noului aşezământ juridic român? Care sunt raporturile şi interferenţele jurisprudenţiale: în plan vertical (naţional, unional-european, international) şi orizontal (între diferitele domenii ale reglementării), spatial (drept comparat şi globalizare) ori temporal (succesiunea în timp a legilor, progresul juridic, etc)?

Pentru ştiinţa juridică, răspunsurile la aceste întrebări ar trebui să reprezinte un punct de plecare pentru elaborarea unei noii teorii a izvoarelor dreptului, care să îşi asume în mod deschis depăşirea paradigmei pozitivismului legalist ca orientare rămasă până astăzi dominantă în cultura noastră juridică cu toate criticile şi nuanţările interenite în ultimii 150 de ani. Asumarea deschisă a jurisprudenţei ca izvor de drept nu va putea ocoli problema recunoaşterii aceluiaşi statut şi pentru ştiinţa juridică însăşi, aşa cum asumarea şi dezvoltarea până la ultimele consecinţe a diferenţei fundamentale dintre drept şi lege va fi de natură să ofere nu numai argumente pentru reconsiderarea rolului acesteia din urmă în sistemul izvoarelor dreptului, ci şi regândirea dreptului român ca expresie a identităţii naţionale. Astăzi mai mult ca oricând, reafirmarea şi consolidarea acestei identităţi reprezintă o sarcină la a cărei realizare jurisprudenţa şi ştiinţa dreptului din România sunt chemate să conlucreze.
 
 
Pentru informaţii suplimentare sub aspect organizatoric (înscriere, tehnoredactare, modalitatea de plată, program) vă rugăm consultati http://www.icj.ro/sesiune-stiintifica-2019.html, http://www.icj.ro/anunt.html  sau la adresa de e-mail: icj_conferinte@yahoo.com. , la telefon 021.318.81.06 interior 2.400 - persoana de contact, Iolanda Vasile.