English
RomânăRaport activitate anul 2009
Programul IDEI
Cod proiect ID 1211
Denumirea proiectului:
Optimizarea capacitatilor de implementare a ordinii juridice comunitare in ordinea juridica nationala
Raport de activitate 2009 (PDF)
Sinteza lucrarii pe anul 2009 (anul III de proiect)
► English version of document (PDF)
Obiective si activitati
Activitatea de cercetare a fost realizata de catre membrii echipei in componenta initiala precizata de contractul de baza incheiat in 2007, neintervenind modificari. Obiectivele propuse pentru faza unica 2009 si activitatile adiacente propuse spre realizare au fost in numar de cate 4 (patru) pentru fiecare, atat ca documentare si studiu, cat si ca elaborare a unor lucrari-sinteza.
Astfel, Obiectivul 1 (Dreptul concurentei in jurisprudenta Curtii Europene de Justitie si impactul acesteia asupra legislatiei romanesti – implicati in realizare prof.univ.dr. Emil Gherorghe Moroianu, director de proiect – Institutul de Cercetari Juridice ,,Academician Andrei Radulescu” al Academiei Romane, si prof.univ.dr. Emilia Mihai, Facultatea de Drept a Universitatii de Vest din Timisoara) a constat in studierea procesului de comunitarizare a drepturilor pozitive nationale a concurentei prin cresterea rolului jurisprudentei comunitare ca izvor de drept in domeniul concurentei, ceea ce pentru legislatia romaneasca este deosebit de evocator, pe de o parte prin recunoasterea accentuata in dreptul nostru pozitiv a rolului jurisprudentei Curtii de Europene de Justitie de la Luxembourg intr-un domeniu cvasistrain pentru legiuitorul nostru national, iar pe de alta parte, a impactului hotararilor Curtii Europene asupra mentalitatii instantelor noastre in conditiile in care judecatorul national este tinut a aplica dreptul comunitar si jurisprudenta comunitara in domeniu chiar daca aceasta ar contraveni normelor interne. Ceea ce s-a urmarit, a fost procesualizarea dreptului concurentei pe o dimensiune pregnant comunitara. Pe un plan secund, dar atent urmarit, a fost problema reformarii regimului comunitar al practicilor restrictive de concurenta, cea a continutului variabil al notiunii de consimtamant in dreptul concurentei in conditiile comunitarizarii acestuia, precum si programele de clementa in materia dreptului de concurenta, problema pe care o consideram de noutate in literatura romaneasca de specialitate. Documentarile si studiul problemelor de continut, dar si a celor de inovare terminologica a dreptului comercial si a celui al concurentei prin impactul considerat de noi a se fi produs asupra ordinii juridice nationale in domeniu s-a materializat in doua activitati cu tenta practica, si anume dezbaterile organizate asupra problemei libertatii de stabilire in cazul transferului sediului unei societati comerciale rezidente a unui stat membru al Uniunii Europene pe teritoriul national al altui stat membru al Uniunii, cu focalizarea discutiilor asupra cauzei Cartesio C-210/06, precum si dezbaterea de un deosebit interes pentru practicienii dreptului (judecatori, avocati, procurori) a problematicii taxei auto din perspectiva dreptului comunitar. In baza documentarilor efectuate, a studiului critic al problematici obiectivului propus si in cadrul dezbaterilor s-au formulat unele propuneri de lege ferenda, propuneri valorificate in comunicari stiintifice, precum si prin studii scrise livrate spre publicare. Examinarea critica a jurisprudentei romane, de asta data, in raport cu jurisprudenta Curtii de la Luxembourg in domeniul concurentei s-a finalizat printr-un seminar-dezbatere privind interpretarea si aplicarea regulamentului comunitar in dreptul national, conditiile si elementele unui astfel de proces complex, discutiile axandu-se pe un studiu de ca – Regulamentul (CE) nr. 1408/71, in cadrul seminarului-dezbatere propus.
Obiectivul II (Drepturile consumatorului si protectia acestuia prin norme comunitare – implicati in realizare prof.univ.dr. Emil Gheorghe Moroianu si prof.univ.dr. Emilia Mihai) a vizat studiul procedurilor specifice in Europa in ceea ce priveste apararea dreptului consumatorilor, responsabilitatea de fapt a produsului, precum si uniformizarea dreptului contractual, aspecte ce vor constitui o provocare pentru legiuitorul roman. S-a studiat politica comunitara, legislatia Uniunii si jurisprudenta acesteia in materie de protectie a consumatorului, analiza experientei celorlalte state comunitate in materie, urmand ca in tronsonul de cercetare pe 2010 sa se finalizeze un set de propuneri de lege ferenda in materie.
Obiectivul III (Examinarea critica a legislatiei penale si a practicii penale romane in raport cu actele normative comunitare in domeniu) s-a desfasurat pe doua axe: 1. Prima directie (cercet.st. II dr. Tudor Avrigeanu, Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane) a constituit-o analiza conceptelor de justificare si imputare, cu derivatele lor de acum si in legislatia penala romaneasca, cu neglijarea in mod sistematic a substratului lor originar teologic, evidentiat de cercetari europene in domeniul dreptului penal. Necesitatea efectuarii unor investigatii care sa aprofundeze substratul celor doua concepte era cu atat mai stringent cu cat deopotriva dezbaterile ultimilor ani pe marginea proiectelor unui nou cod penal roman si forma in care un asemenea proiect a fost adoptat in cele din urma au evidentiat deficitele existente sub aspectul fundamentelor teoretice ale dreptului penal roman. S-a avut in vedere, in cadrul analizelor critice efectuate, elemente de ordin comparativ din perspectiva stadiului de elaborare a conceptelor si categoriilor penale din Romania si din alte state membre ale Uniunii Europene din ale caror legislatii au fost preluate anumite reglementari, fiind realizate apoi corelatii suplimentare care sa permita o perspectiva mai generala asupra acestor concepte dintr-o perspectiva europeana. Studiile de analiza efectuate astfel indica un decalaj important al doctrinei penale romanesti in raport cu doctrinele vest- si central-europene, cauzele unui astfel de decalaj fiind determinate de catre neglijarea evolutiilor in materia cercetarii juridice fundamentale, selectarea izvoarelor receptiei si separarea analizei comparative a textelor de aprofundare a doctrinelor s.a. Se adauga atentiei cercetarii si analizelor efectuate identificarea unor masive confuzii terminologice, cu posibile severe consecinte in planul practicii juridice penale; 2. Cea de-a doua directie de studiu a acestui obiectiv (Acte normative in domeniul politicii penale europene si modalitati de receptare a acesteia in ordinea noastra juridica si Evaluarea critica a politicii legislative romanesti in realizarea Spatiului European de Justitie (Pilon III) (realizatori – prof.univ.dr.Emil Gheorghe Moroianu, lect.univ.drd. Ina Raluca Tomescu, Facultatea de Litere si Stiinte Administrative a Universitatii ,,Constantin Brancusi” din Targu-Jiu, cercet. III drd. Ion Ifrim, Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane). Astfel, cercetarea noastra evidentiaza ca nu este posibil ca legislatia penala sa ramana in afara proceselor de integrare europeana, exclusive, numai in raport cu interesele lor nationale. De pilda, asigurarea libertatii circulatiei marfurilor, a persoanelor, a serviciilor, nu ar putea fi realizat fara a folosi si cadrul normative penal, chiar daca ne-am referi numai la necesitatea incriminarii si sanctionarii faptelor de discriminare bazate pe nationalitate, sex, religie, rasa, in relatii economice, sau in raporturile de munca. Norma penala este inevitabil implicata si in reprimarea faptelor de impiedicare a circulatiei marfurilor, prin obstacole vamale, fiscale, administrative etc., impedimente care, in anumite cazuri, si prin mijlocirea legii penale. Cercetarea noastra evidentiaza obligatia statelor membre de a aduce la indeplinire, neconditionat, scopurile Uniunii, folosind toate mijloacele de care dispun, inclusiv instrumentele penale, acolo unde acestea s-ar dovedi mai eficiente in realizarea obiectivelor Uniunii. Atentia cercetarii s-a focalizat si pe problema extrem de actuala a interventiei legii penale in reprimarea faptelor grave de agresiune la adresa intereselor financiare ale Uniunii. Constatandu-se existenta de fraude de mari proportii, atat in privinta modului de cheltuire a fondurilor comunitare, cat si al strangerii veniturilor, este necesar, s-a considerat de catre membrii echipei, ca statele membre, in mod si individual, trebuie sa conceapa politici penale nationale mai clare de incriminare si sanctionare a unor asemenea fapte. A rezultat, prin documentarii-studii, ca implicarea legii penale este ceruta si de cresterea, in proportii ingrijoratoare, a criminalitatii europene. Cercetarea noastra a vizat si analiza critica a Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, cu modificarile si completarile ulterioare, Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului privind mandatul european de arestare si procedurile de predare intre statele membre ale Uniunii Europene - prima masura concreta in domeniul cooperarii judiciare in materie penala intre statele membre ale Uniunii Europene in aplicarea principiului recunoasterii reciproce, Conventia UE din 29 mai 2000 privind asistenta judiciara in materie penala intre statele membre ale UE si Protocolul la aceasta din 16 octombrie 2001, Conventia din 19 iunie 1990 de punere in aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune si alte norme relevante pentru cooperarea judiciara in materie penala cu statele membre UE. O analiza care a urmarit detectarea unor modalitati cat mai facile de recunoastere a hotararilor emise intr-un stat si aplicabile in altul, principiul recunoasterii fiind un factor-cheie in dezvoltarea unei zone a libertatii, securitatii si justitiei, dar si pentru cresterea protectiei drepturilor fundamentale. Examinarea critica a unor astfel de prob leme propuse acestui obiectiv au prilejuit dezbateri interesante in seminarii cu practicieni in general (unul dintre grupurile noastre tinta fiind tinerii practicieni ai dreptului judecatori, avocati, procurori), si anume: Implicatii de ordin juridic ale viitoarei declaratii de acceptare a competentei CJCE in cadrul Pilonului III al UE-cooperare politieneasca si judiciara in materie penala (art.35 UE). In ceea ce priveste analiza Spatiului European de Justitie, dezbaterile s-au centrat pe chestiunea preliminara in cadrul instantei nationale de ultim grad si repere privind cadrul juridic comunitar al recunoasterii reciproce a diplomelor, problema controversata si inca nebuloasa pentru invatamantul romanesc.
Trebuie subliniat ca seminarile dezbateri au fost periodic organizate la sediul Institutului de Cercetari Juridice “Acad. Andrei Radulescu” al Academiei Romane in cadrul Centrului de Studii de Drept European componenta structurala a Institutului gratie acestui proiect de cercetare exploratorie. Prin provocarile lansate prin astfel de dezbateri tinerilor cercetatori si practicieni ai dreptului ne-am propus o familiarizare critica a mentalitatii acestora cu modurile nu de putine ori lacunele ale modernizarii legislatiei noastre cu ordinea juridica comunitara, totodata am cautat sa insuflam participantilor apetitul pentru corelarea mai atenta si mai critica a sistemului nostru legislative si a jurisprudentei a cea ce este mai evaluat, mai adecvat perspectivelor uniunii mai ales in jurisprudenta comunitara. Sub acest aspect echipa de cercetare pentru prezentul proiect isi exprima satisfactia de a fi reusit un experiment psihopedagogic pe care, initial, nu-l avusese in vedere, si pe care, totodata, dorim sa-l continuam, chiar si dupa ajungerea proiectului la fine.
In ceea ce priveste evolutia profesionala a membrilor echipelor, remarcam faptul ca la jumatatea lunii iunie unul dintre membrii echipei, d-ra lect.univ. Ina Raluca Tomescu si-a sustinut public teza de doctorat in domeniul stiintelor militare, avand ca subiect „Politicile Uniunii Europene privind combaterea terorismului international”, mare parte din materia acestei teze constituind documentarea si elaborarea teoretico-critice in materie ca urmare a executarii acestui proiect.
In ceea ce priveste un alt membru al echipei, dl. cercet.st.gr. III drd.Ion Ifrim, dovedind o serioasa aplicare pentru realizarea proiectului, pregatire materializata in seminariile sustinute in cadrul programului de pregatire doctorala, a fost promovat in ianuarie 2009 pe pozitia de cercetator stiintific III, planul sau de cercetare stiintifica fiind din ce in ce mai marcat de concluziile rezultate din procesul de desfasurare a acestui proiect.
Cei doi actuali doctoranzi - Mihaela Berindei si Ion Ifrim - au participat activ la toate dezbaterile-seminarii, desfasurate in cadrul acestui proiect pe anul 2009, iar unele aspecte teoretice rezultate in urma documentarii lor pentru acest proiect au fost prezentate la sesiuni stiintifice internationale/nationale.
Rolul celor doi doctoranzi au fost clar precizate, indeplinind atributiile si realizand activitatile corespunzatoare nivelului de pregatire si cerintelor impuse de indeplinirea proiectului.
Director de proiect,
prof.univ.dr. Emil Gheorghe Moroianu,
cercetator stiintific principal I