PNII-RU-TE-2012-3-0412

      Constantele dreptului penal şi identitatea normativă a societăţii româneşti  
                                                  (1939-1969-2009)
 
Categoria de proiect: UEFISCDI, Programul : Resurse Umane
Tipul proiectului : Proiecte de Cercetare pentru Stimularea constituirii de tinere echipe de cercetare independente
Cod proiect : PNII-RU-TE-2012-3-0412
Autoritatea Contractantă: Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior a Cercetării şi Inovări - UEFISCDI
Contractor: Institutul de Cercetări Juridice “Acad. Andrei Rădulescu”
Contract de finanţate : 33/29.04.2013
Perioada de desfăşurare: mai 2013 – noiembrie 2015
Echipa de cercetare : dr. Tudor Avrigeanu (director de proiect) CS II, conf.univ.dr. Norel Neagu şi dr. Ion Ifrim, CS III.
 
                                       Scurta prezentare a proiectului
Știința dreptului penal din România se găsește astăzi în fața decalajului existent între paradigma tradițională a penalisticiii românești și doctrinele penale de factură germană care au inspirat noul cod penal român adoptat în 2009 . Proiectul își propune să dezvolte o analiză comparativă globală a doctrinelor care au modelat în mod decisiv școala dreptului penal în Germania și RoȘtiința dreptului penal din România se găsește astăzi în fața decalajului existent între paradigma tradițională a penalisticiii românești și doctrinele penale de factură germană care au inspirat noul cod penal român adoptat în 2009 . Proiectul își propune să dezvolte o analiză comparativă globală a doctrinelor care au modelat în mod decisiv școala dreptului penal în Germania și România : așa-numita doctrină finalistă a lui Hans Welzel (1904-1977) și doctrina lui  Vintilă Dongoroz ( 1898 - 1976) . În timp ce în 1939, ambele doctrine sunt complet opuse, lucrările fundamentale publicate de către acești savanți în 1969 sunt construite în jurul unor  structuri conceptuale  -  așa-numitele structuri logice ale realității (sachlogische Strukturen)  respectiv constantele dreptului - care nu depind nici de deciziile legislative, nici de realitatea socială concretă. Proiectul va explica în detaliu modul în care decizia de a pleca de la astfel de structuri este influențată de schimbările și  condițiile socio-politice, de modul în care diferențele dintre cele două tipuri de structuri explică decalajul dintre cele mai importante teorii din Germania și România, și , în cele din urmă, modul în care acest decalaj poate fi depășit prin abordarea funcțională dezvoltată de discipolul lui Welzel, profesorul Guenther Jakobs (născut în 1937) : conceptele în care operează știința dreptului penal, reflectă identitatea normativă a fiecărei societăți concrete protejată de legea penală.